O informație puțin cunoscută.

E vorba de Walter Roman născut Ernő Neuländer, prezentat de fiul său ca un mare erou anti-fascist!

Înainte să vină în România pe tancurile sovietice pentru a impune „Dictatura proletariatului“, Walter Roman Neuländer, a fost comisar politic în Spania în timpul războiului civil (1936 – 1939).

Iată ce scrie în memoriile sale („Disciplina Dezordinii“ editura Mașina de Scris, București 1998) Titus Popovici, prietenul si confidentul lui Walter Roman:

În ianuarie 1937, Madridul, ținut de forțele republicane, din care facea parte Walter Roman, era asediat de naționaliștii sub comanda generalului Emilio Mola.

Atunci, la radio, la lidera comunistă Dolores Ibàrruri a lansat prima dată faimosul slogan: „¡No Pasaràn!“.  

Pâna la urmă, „¡Pasaràn aunque! “; căci  în martie 1939 Madridul a cazut în mâinile naționaliștilor.

La naționaliști, la Majadahonda, în nordul Madridului, în cadrul Legiunii Străine Spaniole (El Tercio de Extranjeros), luptau și cei 7 legionari români voluntari.

În tranșeele din față, W. Roman a auzit vorbind românește; a comunicat imediat coordonatele bateriei de artilerie celei mai apropiate.

În bombardamentul ce a urmat, au pierit Ion Moța și Vasile Marin. Ei au devenit eroi ai Mișcării Legionare și li s-a ridicat un monument la Majadahonda pentru că vorbeau româneste și pentru că Walter Roman era vigilent.

Anterior, Ion Moța a scris „Căpitanului“ său Codreanu o scrioare, publicată tot în cartea citată, în care îi spune, cât se poate de serios, că logodnica lui Iredenta (sora Căpitanului), este însărcinată fără ca el s-o fi atins!

 „Se pregatește o mare minune!“

Unul mai fanatic ca altul!

În aceiași carte, autorul se arată deranjat de: „stilul bolovănos al Căpitanului“.

Stilul lui Gheorghiu-Dej nu l-a supărat vreodată pe membrul CC al PCR Titus Popovici!

Și fiindcă veni vorba de războiul civil spaniol, azi în general, și în particular în literatură și film partea republicană (roșie), pare câștigatoare.
Amintesc totuși, că naționaliștii au câștigat războiul civil spaniol (1936 – 1939).
Adversarii lor însă au beneficiat de propagandiști celebri, ca André Malraux, Arthur Koestler, Ernest Hemingway, George Orwell ca și de calitatea fotografiilor lui Robert Capa.
Așa se scrie istoria!
Există însă episoade care nu pot fii șterse, ca de exemplu asediul Alcazarului din Toledo (iulie – septembrie 1936).
Comportamentul de atunci al soldaților colonelului José Moscardo nu poate fii defăimat ori câte contorsiuni au făcut și fac toți autorii stângiști.